Placa Bacteriana
- Scris de Super User
- Categorie: Blog
- Accesări: 1042
Este un depozit moale, alb-gălbui, de natură glico-lipido-proteică, fără structură aparentă, care conţine o floră microbiană diversă, aglutinată cu resturi alimentare, celule epiteliale descuamate şi săruri minerale salivare, care aderă pe dinte, constituind un ecosistem bine adaptat mediului, cu activitate metabolică intensă şi potenţial patogenic.
Localizare
- Cavităţi carioase – prin sistarea periajului pe hemiarcada afectată.
- Obturaţii coronare defectuoase – adaptare marginală deficitară, finisaj incorect, modelări în exces.
- Aparate gnato-protetice incorect adaptate.
- Aparate ortodontice – care suplimentează retenţia de placă bacteriană asociată cu malpoziţia dentară.
- Dinţi – microscopia electronică a relevat că placa nu este prezentă pe toată suprafaţa smalţului, ci preponderent în treimea cervicală, şanţuri, gropiţe şi fisuri ocluzale şi pe suprafeţele aproximale.
- Mucoasa bucală – limbă şi obraji.
Compoziţia
- Fracţie organică – glucide, lipide, proteine salivare şi microbiene.
- Fracţie anorganică – în funcţie de vârstă şi localizare sunt prezenţi: calciul, fosfor, magneziu, flor în stare ionică sau legaţi de proteine.
- Apă.
- Ecosistem microbian natural complex, eterogen şi dinamic, format prin agregare bacteriană şi multiplicare (între 250-300 mil./mg greutate placă).
Cavitatea orală este colonizată încă de la naştere cu specii microbiene saprofite: Streptococus salivarius, Veillonella, Lactobacil şi Candida albicans. În primele luni apar: Streptococus sanguis şi mutans.În placa cu o vechime de 2-3 zile apar Corynebacterium, Neisseria, Bacteroides; în placa cu o vechime de 4-5 zile apar fusobacteriile, actinomicetele, bacteriile filamentoase, iar după acest interval spiril şi spirochete.
Formarea plăcii bacteriene
Iniţial se formează pelicula dobândită, film acelular subţire, amicrobian, rezultat prin absorbţia selectivă de glicoproteine salivare cu acid sialic la suprafaţa smalţului dentar.
Se depune la câteva minute după o curăţire mecanică minuţioasă, creşte în grosime în interval de ore, iar la 24 de ore prezintă semne histologice de iniţiere a colonizării bacteriene.
Colonizarea bacteriilor se realizează la 24 de ore după o curăţire mecanică.
Ataşarea iniţială se realizează pe seama încărcăturii electrostatice diferite a matricei (-) şi bacteriilor (-) prin intermediul ionilor de calciu (2+) din salivă. Se formează colonii primare dispuse în insule, care apoi confluează.
Acumularea ulterioară de bacterii formează colonii secundare şi se realizează în mai multe maniere:
- Prin polimeri bacterieni extracelulari cu rol de substrat adeziv
- Prin polimeri salivari pentru care bacteriile prezintă receptori de suprafaţă
- Prin aderenţă interbacteriană între structuri de suprafaţă
- Prin adezine.
Activitatea plăcii bacteriene
- Procese metabolice care duc la formarea ei prin sinteza de polizaharizi intracelulari, care revine tulpinilor de Streptococ mutans. În prezenţa enzimelor extracelulare (glucoziltransferază, fructoziltransferază) din zaharoză se sintetizează glucani şi fructani.
- Glucanii îşi împletesc structurile filamentoase realizând glicocalixul plăcii bacteriene, cu rol de stabilizator al matricei intermicrobiene şi oferind suprafaţă funcţională pentru colonii bacteriene anaerobe, pentru virajul de săruri minerale, pigmenţi şi resturi alimentare din salivă. Importanţa lor derivă din vâscozitatea crescută şi degradabilitatea redusă. Fructanii formează depozite extracelulare de consum în aportul glucidic insuficient
- Sinteza de polizaharizi intracelulari revine tot Streptococului mutans, care sintetizează din substraturi hidrocarbonate diverse, polizaharizi intracelulari cu structură asemănătoare glicogenului, care se stochează intracelular şi servesc ca rezervă în absenţa consumului.
- Prin scindarea polizaharizilor intracelulari se formează acizi (lactic, piruvic, acetic) care iniţiază atacul acid cu care debutează caria dentară. Prin glicoliză în prezenţa enolazei microbiene pe care o interceptează fluorul
Compoziţia plăcii la o săptămână
- Stratul I – format din glicoproteine salivare cu aspect amorf, acelular, care trimit prelungiri cu aspect de reţea dendritică între lamelele smalţului; conţine prolină, glicină, acid glutamic.
- Stratul II – reprezintă placa bacteriană matură, formată din substanţă amorfă şi colonii microbiene de Streptococi, coci şi bacili gram+ şi gram-, bacterii filamentoase, fusobacterii, actinomicete, spirili şi spirochete, între care apar fenomene de simbioză, comensalism, competiţie şi antagonism bacterian.
- Stratul III – cel mai superficial situat, care conţine glicoproteine, celule descuamate, hidrocarbonate, săruri minerale şi fluor.
Acţiunile plăcii bacteriene
- La adăpostul plăcii bacteriene se formează şi se acumulează acizi prin fermentarea unei mari varietăţi de hidrocarbonate; producţia rapidă şi masivă de acid în placa supragingivală iniţiază prin demineralizarea smalţului caria dentară.
- Expune marginea gingivală liberă şi epiteliul de ancoraj la agresiunea microorganismelor prin enzime proteolitice şi toxine microbiene, care pot lichefia substanţa intercelulară a epiteliului gingival, distrug bariera epitelială declanşând inflamaţia gingivală şi lichefiază fibrele de susţinere ale dintelui diminuând tonusul manşonului gingival cu determinarea pungilor parodontale.
- Scade constant şi îndelungat pH-ul (5,2).
În apariţia cariei dentare sunt implicate
- Consistenţa şi compoziţia alimentelor
- Iatrogenia stomatologică, care crează spaţii suplimentare de retenţie
- Inserţiile înalte ale mucoasei gingivale
- Educaţia sanitară insuficientă
Sigilarea şanţurilor şi a fosetelor
- Scris de Super User
- Categorie: Blog
- Accesări: 2160
Este o procedură profilactică a cărui scop principal este de a preveni apariţia şi dezvoltarea cariilor dentare. Această zonă ce urmează a fi sigilată reprezintă practic locul cu cel mai mare risc de apariţie a leziunilor dentare de natură cariogenă. Riscul crescut de carie se datorează în principal morfologiei (formei) specifice ale acestor şanţuri şi fosete ce se găsesc pe suprafeţele ocluzale ale dinţilor laterali şi pe feţele orale ale dinţilor frontali. Datorită spaţiului mic ( de nivel microscopic) al acestor şanţuri şi fosete ,perii periuţelor de dinţi nu îndepărtează resturile alimentare şi microorganismele pătrunse în aceste locaşuri.
Neîndepărtate, bacteriile adunate la acest nivel, au toate condiţiile pentru a se dezvolta şi a secreta produşi de metabolism sub formă de acizi. Acizi implicaţi în demineralizarea apoi degradarea structurii smalţului dentar. Pentru mai multe informaţii despre fenomenele care stau la baza formării procesului carios vă recomand şi “ Primele semne ale cariei dentare”.
După cum îi spune şi numele , acest tip de tratament are scopul de a sigila , sau mai bine zis izola , spaţiul dintre aceste fosete si mediul “extern” reprezentat de cavitatea bucală. Această izolare se realizează prin aplicarea unor materiale “de sigilat” cu proprietăţi de adeziune chimică. Sigilarea alături de fluorizare şi igiena buco-dentară fac parte din cele 3 metode de prevenire a cariei dentare propuse de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii ).
Cu toate că acest material se poate uza sau chiar îndepărta în timp , această metodă este recunoscută ca cel mai eficient tratament de prevenire a cariei dentare. În general dinţii trec prin anumite perioade în care prezintă un risc cariogen mai mare decât de obicei. Dacă sigilarea este realizată la începutul acestor perioade de risc cariogen se asigură o anumită protecţie a ţesuturilor dentare.
Etapele de realizare a sigilării :
- Înaintea acestei manevre este necesară o igienizare perfectă a suprafeţelor dentare pentru îndepărtarea resturilor alimentare şi a plăcii bacteriene. Bacteriile neîndepărtate dar acoperite cu acest material de sigilat prezintă potenţial de cariogeneză.
- În mod normal procedeul de sigilare este neinvaziv ,realizându-se fără a se îndepărta din structura dintelui. În unele situaţii clinice însă , cum sunt dinţii cu şanţuri adânci şi înguste , care prezintă şi modificări de culoare este indicată o tehnică de lucru invazivă numită enameloplastie. Tehnica presupune o lărgire a şantului ocluzal cu ajutorul unor freze, înainte de sigilare.
- Pentru a se asigura aderenta sigilantului de suprafaţă dentară , înainte de aplicarea acestuia se realizează un gravaj acid al suprafeţei pe care se aplică materialul sigilant. Mai exact , se aplică o soluţie cu 35-50 % acid forforic timp de 1 minut pe dinţii permanenţi şi 2 minute pe dinţii de lapte.
- Se aplică sigilantul în formă lichidă, apoi se polimerizează cu ajutorul lampei cu ultraviolete timp de 10-20 secunde , până când se întăreşte
La final , se verifică înălţimea sigilării cu ajutorul hârtiei de articulaţie.
Indicaţiile sigilării
Sigilările dentare se recomandă a se realiza imediat după ce dinţii temporari sau / şi cei permanenţi erup. Sunt vizaţi astfel copiii cu vârste între 3-4 ani, când vine vorba de dinţii de lapte şi copiii cu vârste între 6-7 ani pentru dinţii definitivi. Având în vedere că nu toţi dinţii erup în acelaşi timp ,sigilarea nu poate avea un moment strict stabilit ci se realizează în funcţie de erupţia acestora.
Categorii de copii care necesită în mod obligatoriu sigilare:
- Copii cu carii multiple la nivelul dinţilor de lapte
- Copii cu nevoi speciale (handicap psihic sau orice fel de handicap care împiedică o bună igienă a cavităţii orale)
- Copii care consumă cantităţi mari de dulciuri
-
Sigilarea se poate realiza şi la persoanele adulte însă nu este recomandată. Materialul de sigilat poate modifica ocluzia ( modul în care dinţii articulează unii cu alţii , senzaţia muşcăturii). Copiii se pot adapta acestei situaţii cu uşurinţă în timp ce în cazul adulţilor se poate instala bruxismul.
“Durata de viaţă” a sigilării este cuprinsă între 2 şi 5 ani, însă sunt necesare consultaţii periodice la medicul stomatolog pentru a verifica integritatea sigilantului. Dacă această sigilare este îndepărtată, dintele este din nou vulnerabil în faţa cariilor.
Detartrajul - altă metodă sănătoasă de a-ți menține un zâmbet demn de Hollywood!
- Scris de Super User
- Categorie: Blog
- Accesări: 1453
Fiecare dintre noi a avut la un moment dat în viață în mâini o revistă de modă, fie că ești o femeie interesată de ultimele apariții și trend-uri ori un bărbat care își așteaptă un pic plictisit și enervat soția la o sesiune de shopping. Deși nu am dori să recunoaștem, îi invidiam într-o oarecare măsură pe cei pe care îi vedeam acolo, cu zâmbetele lor perfecte, fără fir de pată sau imperfecțiuni. Ne dorim să fim ca ei, iar unii dintre noi chiar luăm măsuri... însă nu întotdeauna pe cele mai bune.
Extractia dentara cu "Socket Preservation"
- Scris de Super User
- Categorie: Blog
- Accesări: 1746
Socket Preservation sau conservarea de creasta alveolara (ARP) este o procedură cu rolul de a reduce pierderea de masa osoasa dupa extracţie dentară, să păstreze inaltimea crestei alveolare dupa extractie. Astfel extractia dentara se face cat mai atraumatic, evitand fractura peretilor alveolari (extractia dentara duce la mici fracturi in peretii alveolei dentare). Osul dentar care nu mai este supus fortelor masticatorii transmise prin radacina dentara sufera o remodelare (reducere in inaltime si in grosime a crestei dentare). Astfel la in primele 6 - 12 luni apare o reducere in latime a crestei alveolare cu 50 % si in inaltime cu 2 - 7 mm. Majoritatea pierderilor apar in primele 4 luni pentru reducerile in latime ale crestei si cu 1 - 4,5 mm din inaltimea alveolei. Acest lucru duce la afectarea stabilitatii viitoare proteze sau la alegerea unei solutii de compromis din punct de vedere estetic (stabilitate redusa a protezelor sau dificultati de inserare a implanturilor).
Bine ati venit pe blogul LucaDent!
- Scris de Super User
- Categorie: Blog
- Accesări: 1574
Incepeti calatoria alaturi de noi cu ceva dulce! La LucaDent noi apreciem dulciurile, dar si sanatatea orala. Credem ca sfaturile si atentia specialistului nostru va poate ajuta sa va bucurati de aceste mici placeri ale vietii. LucaDent ofera o gama variata de servicii pentru a preveni si trata micile neplaceri ce pot afecta starea dumneavoastra de bine.